DESPRE

Boala GAUCHER

Este o tulburare genetică în care celulele Gaucher încărcate de grăsime se acumulează în zone precum splina, ficatul și măduva osoasă. O persoană va fi afectată de boala Gaucher dacă ambii părinți sunt purtători ai bolii.

Oboseală generală

lipsa de energie, fatigabilitate, rezistența mică la efort

Abdomen

splină mărită, ficat mărit, dureri abdominale

Sistem sanguin

hemoragii mucoase (epistaxis – hemoragie nazală, gingivală) și cutanate (echimoze – vânătăi), nivel scăzut al elementelor sanguine (eritrocite, leucocite, trombocite)

Aparat digestiv

pierderea poftei de mâncare, tulburări intestinale, litiaza biliara (calculi biliari)

Boala Gaucher

SIMPTOME FRECVENTE

Cel mai comun simptom este mărirea splinei şi /sau a ficatului

Oboseala este foarte frecventă la pacienții cu boala Gaucher, persistând uneori chiar după instaurarea tratamentului. 

Aparat respirator

scăderea capacitaţii de oxigenare a sângelui

Rinichi

alterarea funcţiei renale

Tegument

pigmentare galben-maronie, pete rotunde roşietice sau maronii, mai frecvent periocular (in jurul ochilor)

Sistem osos

retard în creştere la copii, dureri articulare, scăderea densităţii oaselor, fracturi osoase spontane (adica fara traumatism), infarcte acute osoase (crize osoase), necroza osoasă (moartea unei părți din țesutul osos)

Boala Gaucher

SIMPTOME RARE

O afectare foarte rară este cea pulmonară (hipertensiunea pulmonară, fibroza), cea cardiacă și cea renală(în general în stadii avansate de boală).

Tipurile
 
 

de boală Gaucher

Despre

Tipul 1 de boală Gaucher, cea mai frecventă formă, este adesea denumită ‘’boala Gaucher a adultului’’, dar poate apărea la orice vârstă. Deoarece în tipul 1 al bolii Gaucher nu apare afectarea sistemului nervos, acest tip a fost denumit şi ‘’forma non-neuropatică’’.

În majoritatea cazurilor simptomele neurologice lipsesc, deși dupa vârsta de 50 de ani se constată o frecvență mai mare a bolii Parkinson la acești pacienți.

Tipul 1 al bolii Gaucher este caracterizat prin marea variabilitate a semnelor clinice, a simptomelor şi a evoluţiei. Există multe persoane cu această formă de boală care nu prezintă nici un simptom şi trăiesc o viaţă normală (boala e descoperită când se face depistaj în familia unui pacient cunoscut cu boală Gaucher). Acești pacienți nu au nevoie de tratament specific. În alte cazuri, boala poate pune în primejdie viaţa persoanei respective chiar de la vârste foarte mici. Cu cât simptomele bolii apar mai târziu, cu atât boala e mai puţin severă.

Cum se manifestă
  • Splina poate crește foarte foarte mult, până la de 5-10-30 de ori volumul său normal. Hipersplenismul (activitatea crescută a splinei) poate duce la o tendinţă crescută la hemoragie (datorită scăderii trombocitelor) sau la oboseală marcată (datorită anemiei). Adesea, mărirea splinei poate fi prezentă chiar de la vârste foarte mici, sub 1 an. Splina poate deveni atât de mare încât să reducă mobilitatea copilului şi să atragă atenţia anturajului (abdomen foarte mare).De asemenea pot apărea infarcte splenice (necroza, moartea unei părți din splină) simptomatice sau asimptomatice. Foarte rar, se pot produce chiar fracturi spontane de splină (fara traumatism prealabil). La pacienții cărora li s-a practicat splenectomia (scoaterea splinei) ficatul se mărește mai mult si funcțiile lui sunt afectate.
  • Un copil cu formă severă a bolii poate fi mai slab dezvoltat fizic, cu retard în crestere, şi poate adopta o poziţie particulară (aplecat în spate) pentru a putea susţine greutatea unui abdomen mărit.
  • Semnele afectării osoase pot apărea la orice vârstă. Afectarea osoasă apare adesea ca prima manifestare a bolii, uneori foarte brutal. Aceste manifestări osoase apar la femeile gravide ca prima manifestare, sarcina fiind o stare fiziologică, care solicită organismul, Dureri osoase foarte puternice pot apărea, chiar în absența măririi organelor. Infiltrarea măduvei osoase cu celule Gaucher scade funcția de formare a elementelor sanguine fabricate la acest nivel contribuind prin acest mecanism la agravarea anemiei și trombocitopeniei. La mai mult de jumătate din persoanele cu tipul 1 de boală Gaucher examenul radiologic evidenţiază o deformare caracteristică numită deformarea tip balon Erlenmeyer la nivelul femurului: acesta prezintă la nivelul genunchiului o deformare asemănătoare unui balon Erlenmeyer în loc să aibă o formă rotunjită, obişnuită. Pot apărea necroza (mai ales a capului femural), infarctul osos, zone de țesut osos care nu mai sunt vascularizate și sunt distruse (celulele osoase mor). Se pot produce fracturi osoase, iar osteopenia și osteoporoza sunt frecvente (rarefierea țesutului osos). Afectarea osoasă poate fi uneori foarte severă antrenând un handicap și alterarea calității vieții pacientului.
  • O afectare foarte rară este cea pulmonară (hipertensiunea pulmonară, fibroza), cea cardiacă și cea renală(în general în stadii avansate de boală).

Despre

Tipul 2 al bolii Gaucher este o formă foarte rară, rapid progresivă, în care este afectat şi creierul în mod asemănător afectării celorlalte organe din tipul 1 al bolii.

  • Denumită anterior şi ‘’boală Gaucher infantilă’’, tipul 2 e caracterizat de o afectare neurologică severă încă din primul an de viaţă. De aceea, se mai numeşte şi ‘’boală Gaucher neuropatică acută’’.
  • Frecvenţa tipului 2 al bolii este mai mică de 1/100 000 naşteri. Copiii cu tipul 2 de boală Gaucher par normali (sănătoşi) în primele luni de viaţă, pentru ca apoi să dezvolte simptome neurologice alături de cele caracteristice tipului 1.
  • Datorită afectării severe a sistemului nervos copiii cu tipul 2 de boală Gaucher trăiesc în general mai puţin de 2 ani.

Despre

Denumită anterior şi ‘’boală Gaucher juvenilă’’, tipul 3 este caracterizat printr-o afectare neurologică lent progresivă. Acest tip este de asemenea foarte rar (o incidenţă mai mică de 1/100 000 indivizi).

Semnele şi simptomele tipului 3 de boală Gaucher apar în general devreme în copilărie, dar mai târziu decât cele din tipul 2. În afara afectării sistemului nervos, sunt prezente aceleaşi simptome ca şi în tipul 1: oboseala, mărirea organelor – splina, ficat, retard in creștere, afectare osoasă. Unul din simptomele caracteristice este imposibilitatea unui anumit tip de mișcare a ochilor pe orizontală, mișcare sacadată, copilul compensând prin mișcări ale gâtului si clipit (oftalmoplegia – paralizia izolată a mușchilor globilor oculari).

Simptomele neurologice pot fi foarte ușoare si pot rămâne stabile mai mulți ani, sau dimpotrivă pot evolua rapid cu apariția epilepsiei (crize convulsive), a unui retard mintal, spasticitate (creșterea tonusului unui mușchi aflat in repaus), mioclonii (mișcări bruște, anormale ale unui grup de mușchi), tulburări de echilibru.

Uneori pot exista confuzii între tipul 1 și tipul 3 de boală Gaucher, deoarece semnele neurologice pot apărea mai târziu, după vârsta adolescenței. Un pacient diagnosticat de tânăr cu tipul 1 poate avea de fapt o boală Gaucher de tip 3. De aceea la tinerii pacienți se recomandă o atenție sporită examenului neurologic în cadrul vizitelor de urmărire medicală.

FAQ

Întrebări frecvente

Este o tulburare genetică în care celulele Gaucher încărcate de grăsime se acumulează în zone precum splina, ficatul și măduva osoasă. O persoană va fi afectată de boala Gaucher dacă ambii părinți sunt purtători ai bolii.

Cel mai comun simptom este mărirea splinei şi /sau a ficatului. Oboseala este foarte frecventă la pacienții cu boala Gaucher, persistând uneori chiar după instaurarea tratamentului

Boala Gaucher de tip 1 este una dintre puținele boli rare care dispune de tratamente ce pot reduce simptomele bolii și care permit o viață aproape normală în cele mai multe cazuri. Există  mai multe tipuri de tratament. Acestea nu contribuie la vindecarea bolii, tratamentele specifice trebuie continuate toata viața. Dacă tratamentul este oprit, dupa o perioadă de câteva luni boala își va relua evoluția.

Nu toți pacienții cu boala Gaucher au nevoie de tratament. Boala este descoperită uneori prin screening (depistare prin analize sanguine în familia unui pacient) într-un stadiu în care există foarte puține simptome, sau chiar nici unul. Acești pacienți necesită o urmărire periodică, în general la fiecare 6 luni, pentru a depista momentul în care boala va necesita tratment.

 
 

TRATAMENTUL BOLII GAUCHER

La ora actuală există mai multe tratamente

NOUTĂȚI

Informații actuale despre boala Gaucher

 
Lorem ipsum dolor sit amet, tetur
adipiscing elit nulla finibus.
Despre boală

Copyright © 2020 Boala Gaucher All rights reserved

Disclaimer: Please note that the information provided as preview content is for demonstration purposes only. Refer to your local government and/or health organisations for the most accurate and up to date information.